Ieste ţara Ardealului plină de toată hrana câtă trebuieşte vieţii omeneşti, că pâine peste samă rodeşte multă, de nimenea nu o cumpără, ci tuturora prisoseşte, vin pretutinderea, nimănui nu lipseşte, miere multă şi bună, de care facu mied, aşa de bun, cât potriveşte marmaziului”.

Grigore Ureche în Letopiseţul ţărâi Moldovei